A face surprize....

      Ma intrebam mereu daca a face surprize, din punctul meu de vedere, se va opri vreodata... daca as fi trista, m as opri din a face aceste surprize. Nu am stiut niciodata raspunsul si motivul pentru a ma opri sau nu, dar acum am inteles. Pentru mine, a face surprize inseamna a trai, nu am de ce sa ma opresc, ar insemna sa ma opresc din respirat. Pentru mine, astea imi fac personal bine, ma fac sa ma simt ok, pentru ca, facand bine celor din jur, asta inseamna sa mi fac mie bine. Daca m as opri, m-as autopedepsi. Doar din cauza micilor necazuri, la care ne supune D zeu zilnic, nu ar trebui sa-i pedepsesc sau sa -i privez pe ceilalti de micile bucurii ale vietii sau ale imaginatiei mele. Nu e drept. Vad in privirea lor o satisfactie, o veselie aparte, care imi da si mie puterea de a zambi, de a fi voios.
Iar secretomania sau partasii la micile mele momente surprinzatoare agita si amplifica pozitiv  reusita clipei de final. Este un mod de a vedea viata mult mai frumos si mai energic....este un mod de a alunga  monotonia si rutina din jurul nostru. Doar sa avem imaginatie, asta e important.
Va imbratisez, aceeeasi Andreea.