miercuri, 15 ianuarie 2020

In memoriam Cristina Topescu

      Este foarte nedrept sa zic acum in fata voastra ca am ceva in comun cu omul jurnalismului, persoana sensibila care imi aparea de multe ori la stiri, Cristina Topescu, imi cer iertare, nu am cunoscut-o decat ca oricare dintre noi, de la televizor. As fi judecata aspru daca as certa pe cineva pentru felul cum s- au comportat cu ea sau  cum nu au inteles- o deloc si asta cand era in viata.  Ma enerveaza la culme cum apar tot felul de viteji dupa razboi, dar in timpul luptei, era o lupta  cu viata ,nu? unde erau toti, unde erau si nu apareau s-o incurajeze sau sa o ajute?? Haideti sa ne uitam in ograda noastra, sa gasim ce am gresit noi aici ca pe viitor sa stim si sa intelegem valoarea unui om cat el este in viata, nu apoi, caci atunci e prea tarziu pentru toti.
      Eu doar ma revolt caci sunt la fel ca ea mare iubitoare de animale, mai ales de caini, de tot felul. Aici poate am o minima asemanare cu ea. As face orice pentru catei si, la fel ca multi alti iubitori ai acestor patrupede,  m as uita pe mine pentru ei. Este injust ca profesionalismul de mare nota al acestei persoane sensibile si fine, Cristina Topescu, sa fie umbrit de acest hobby foarte bun, plin de viata, rabdare si gratie: iubirea de catei.  Pacat ca noi romanii, nici in ultimul ceas nu realizam ce greseli enorme facem si ce oameni pierdem din vinovatia noastra.....
       Tot respectul de la mine, un om simplu, un no name al tarii acesteia, ca multi altii pentru personalitatea ziaristei Cristina Topescu, pentru doamna ecranului Cristina Topescu, pentru mama curajoasa  a necuvantatoarelor daruitoare de dragoste si pentru fiinta pura, curata si senina, Cristina Topescu! Jos palaria! Si poate acolo SUS, printre ingerasi, iti vei gasi si prietenii patrupezi, pe care i-ai mai pierdut de a lungul timpului, singurii care nu te au dezamagit vreodata. Veti avea liniste si tot timpul sa va odihniti in liniste si lumina! Iarta ne ca ne -am purtat asa rece cu tine. Ne vom duce toata viata, aici JOS, durerea asta ca te am pierdut prea devreme, prea dur, prea nedrept....
        Ramas bun, om cald,bun si optimist! Multumim pentru ca te -am cunoscut si ca ne-ai invatat atatea lucruri frumoase, unice!
Andreea