Ramas bun, om special! Ramas bun, unchiu Cristi!

         Stiu ca MOARTEA vine ca o eliberare, ca o usurare pt fiecare, dar oare e usor pt cei care raman in urma?! Este o dovada de egoism caci am vrea sa fim mereu cu cei dragi si mai ales cu cei mai buni dintre noi, care ne daruiesc neconditionat dragoste. Asa era si Unchiu Cristi, un personaj unic, un personaj care traia intr un basm numit VIATA, un personaj care vroia sa ne faca zilele mai amuzante, mai vesele, mai pline de viata. Era un om cu care nu te plictiseai, zambeai si te linisteai mai usor. Era un om bun, insa trist, singur, inconjurat doar de familie. Cand esti intr o perioada mai grea a vietii, esti de obicei uitat de prieteni, dar totusi sufletul iti ramane cald, primitor si vioi. Nu o sa uit niciodata discutiile la telefon, ma facea sa ma simt ca o printesa, nepoata lui preferata, care avea doi iepurasi. Asa povestea el despre noi, Greuceanu, Cosanzeana si nepoata preferata. Noi eram si puteam cuceri lumea din punctul lui de vedere, nu puteam pati nimic, pentru ca aveam darul cel mai pretios -VIATA. Era cel mai important - sa traim, sa iubim si sa apreciem pe cel de langa noi.
          Multumim, unchiu, pentru ca am avut norocul sa te avem alaturi, multumim pentru ca ne ai invatat sa zambim, sa privim orice problema ca pe o gluma. Am un singur regret, ca tot VIATA nu mi a dat destul timp ca sa stam mai mult impreuna, sa povestim, sa mancam o dulceata cu apa rece la o gluma spusa de tine, unchiu Cristi! Imi pare rau ca nu am apucat sa ti spunem ca TE IUBIM mult si ca esti deosebit, dar probabil ai simtit asta din putinele, scurtele si simplele surprize ale noastre. Ramai cu bine, drum lin catre locul care te asteapta , acolo Sus la Ingerasi, sigur langa tata, varul tau preferat! Ne vom intalni o data cu toti din nou!