miercuri, 27 februarie 2013

O noua sansa



       Ziua nu era deloc cum isi planificase ea inainte. Tristetea o cuprinsese total si nu prevedea nimic frumos in programul din ziua respectiva. Avusese destule ghinioane pentru  cateva ore si pentru a suporta atatea deodata. Nu-i venea in cap nicio idee. Dimineata fusese insorita, insa in sufletul ei soarele nu putea deloc sa intre. Despartirea de cel pe care il iubise atatia ani nu putea fi trecuta cu vederea. Se gandea mereu la momentele de dragoste pe care le avusese cu el de-a lungul anilor, pe taramurile de vis  si in clipele de feerie. Dar acum nu mai putea face nimic. A ales despartirea fara drum de intoarcere pentru ei doi. Fusese decizia ei.
Ziua nu a decurs mai bine nici la pranz. Jobul nu i-a oferit nici macar un inceput de zambet. Datorita problemelor profesionale nu s-a simtit deloc bine, chiar a avut si o stare de ameteala. Atunci s-a hotarat brusc ca cel mai bine este sa ia masa de pranz impreuna cu o prietena.     
        Mirarea i-a fost si mai mare cand, pasind in restaurantul unde avea loc intalnirea, cel care o cucerise cu ceva timp in urma, statea la o masa, atent la toate detaliile. Era la fel de inalt, elegant si chipes. Parfumul lui il simtea inca de la intrare. Deodata  prietena ei s-a indreptat catre el iute, cu o teama justificata si i-a adresat cateva cuvinte. El, fulgerator de rapid, dupa doua priviri care tradau mult mai mult, a pupat-o si a iesit pe usa din spate. Atunci ea a inteles totul. Insa obosise sa mai caute raspunsuri si explicatii de la personajele din viata ei. A renuntat la tot. S-a intors de la intrare si s-a indreptat foarte repede catre masina si apoi acasa. Trebuia si avea nevoie de o pauza si de o clipa pentru ea, doar pentru ea, pentru gandurile si pentru visele ei.
       Acasa, in dormitorul ei albastru ca marea, a avut surpriza zilei. A simtit, de cum a intrat, aceeasi armonie, acelasi miros proaspat, pe care le mai simtise cu cativa ani in urma. Si stia de ce: ce vedea in fata ei, asternuturi si prosoape, toate pastrau acelasi parfum, aceleasi amintiri, aceleasi culori ale dragostei deunazi pierduta. Erau cele pe care el le uitase la ea acasa, in graba pe care o starnise acea despartire trista. Erau acelea care pastrasera mirosul petalelor de trandafir din prima lor noaptea de dragoste. Era acolo o lenjerie de pat, pe care ea o placea enorm, cadou la aniversarea lor, de la cel pe care inca il iubea. Cand a atins-o, a simtit ca toata tristetea din ziua aceea disparuse ca prin minune. Imprimeul albastru cu flori ii aducea aminte de ziua in care fusese a lui, in care toata lumea parea prea mica pentru dragostea lor. S-a tavalit in patul moale si puful paturii viu colorate a facut-o sa tremure de emotie la gandul ca ar mai putea trai inca o data noaptea aceea. S-a lasat usor pe acele perne albastre ca marea, a caror atingere te faceau sa te inalti pana la stele si inapoi si i-a venit o idee. De ce sa nu incerce inca o data, sa dea o ultima sansa iubirii lor, ca sa nu regrete mai tarziu.
        A apucat rapid receptorul telefonului si l-a sunat. O voce feminina i-a raspuns. Speriata a inchis in prima clipa. Dar cu o teama copilaroasa, a mai incercat o data.
“Buna ziua.”
“Buna ziua. "Asternuturi si prosoape" . Cu ce va pot ajuta?”
“Il caut pe Claudiu. Nu acesta este numarul lui? Cine sunteti?”
“Ba da. Patronul este in spate la depozit. S-a adus marfa noua.”
“Cum adica patronul? ”, am intrebat timida.
“Da. Domnul Claudiu e patronul nostru de ieri. Nu stiati?! Se zice ca a cumparat acest magazin pentru cea  pe care o iubea foarte mult, dar de care tocmai s-a despartit. Ar fi fost o surpriza pentru ea acest gest, nu credeti?!”
“Da. Asa e. Multumesc. Lasati ca-l sun mai incolo! ” si a inchis cu lacrimi in ochi.
Acum a inteles ea de ce el insistase atat ca sa se mai vada o singura data pentru o mare surpriza. Insa mandria ei a fost mai presus. Ocolise atat de mult regretele, dar acum avea parte de ele din plin. S-a lasat din nou  usor pe cele doua pilote pufoase de pe canapea si a inchis ochii. Oare mai exista o sansa? Trebuia sa incerce. Il va suna mai pe seara cu speranta ca va izbuti macar sa-l mai revada pe cel care o iubea asa de mult incat ii facuse cea mai mare surpriza a vietii: magazinul preferat “Asternuturi si prosoape” , magazinul care ii adusese prin produsele sale cele mai frumoase momente de iubire din viata ei.



                                                                                                                                                                           

Un comentariu:

Andreea spunea...

Incercati si voi... Va va trece supararea cu acestea !