luni, 9 martie 2009

Floarea miraculoasa

De ce miraculoasa ?Pentru simplul fapt ca da culoare spatiului unde traiesc,unde respir.Pentru ca este a mea si pentru ca o pot privi ori de cate ori vreau.Pentru ca ma asculta de cate ori oftez si-mi ia din suflet o povara ori de cate ori o rog.Pentru ca este vie fata de ceilalti vii de langa mine care nu mai traiesc deloc...In fiecare zi ii sarut petalele si ea imi zambeste prieteneste .Nu stie sa vorbeasca insa stie mai bine decat oricine sa imi stearga o lacrima ,sa-mi smulga un zambet in fiecare dimineata ...Este un miracol de planta care a fost plantata miraculos de niste maini necunoscute ,miraculoase ,vrajite ...Istoria ei nu ma intereseaza mai mult decat simplul fapt ca este langa mine mereu, neconditionat...
Intrebarea mea pentru voi este :Sa existe oare o putere secreta in plante care sa ne ajute sa trecem peste greutati ?

va pup!
Andreea

3 comentarii:

Anonim spunea...

Floare ,floricica ,ce n-as da sa fii nemuritoare ?!

Anonim spunea...

Orice lucru poate capata "puteri misterioase". Depinde numai de ceea ce asociem acelui lucru. La cine ne gandim in momentul in care privim lucrul respectiv. Cand privim la "floarea noastra", stiind ca este daruita de cineva iubit care ne este alaturi fie si numai cu gandul, de cineva care ne-ar ajuta oricat de mult ar putea, atunci "floare" ne induce sentimentul de liniste, de siguranta, de nesinguratate. "Floarea" nu este decat o punte. Un obiect care ne ajuta sa ne amintim ca cineva ne este alaturi. Puterile miraculoase vin din noi, dinauntrul nostru...

Anonim spunea...

In cazul meu, aceasta floare poarta un nume: PRIETENIE. Pe tulpina ei, numita INCREDERE, cresc frunze mai mici sau mai mari, fiecare purtand un alt nume: DRAGOSTE, AJUTOR, SFAT, IUBIRE, CURAJ, SPRIJIN, BUCURIE, SINCERITATE. E o floare pe care toti o primim mai devreme sau mai tarziu in viata, dar oare stim sa o pretuim? avem puterea sa o ingrijim asa cum se cuvine? sau luati de iuresul vietii o uitam intr-un colt intunecat de camera, pana ce paleste si se ofileste. Si eu am fost pe punctul de a o pierde, dar radacinile puternic infipte in pamant au ajutat-o sa-si gaseasca puterea de a supravietui. Acum floarea mea s-a transformat intr-un mic copacel....si fiecare ramura poarta cate un nume: Olivia, Dana, Mugurel, Carmen, Catalin, Cristi. In fiecare zi, ii acord cateva minute sa o ingrijesc: am asezat-o in cel mai luminos loc din suflet, o inconjor cu toata dragostea mea, o stropesc cu lacrimi de fericire, ii cant din simfonia iubirii. Ma intreb ce as fi fost fara aceasta floare cu puteri miraculoase .....