vineri, 23 ianuarie 2009

O saptamana noua,dragii mei

Deci vad ca ati deschis dialogul .Asa imi place.Mai ales ca imi dati noi idei.Pentru saptamana asta am o noua provocare .Andreei ii plac secretele ,misterele nu ?
Stiati asta nu? Ca daca tot a aparut dnul ANONIM pe care incerc sa-l pozitionez in mintea mea si nu- i gasesc inca locul,atunci trebuie sa va tes noi subiecte .Nu mai vreau sa fiu trista ,desi asta ma caracterizeaza mereu ,vreau sa fiu interesanta ,descoperita in fiecare zi mai mult si vreau sa discutam multe lucruri...
Intrebarea saptamanii este :Misterul va incita ?
Astept pareri !
Va pup!
Andreea

10 comentarii:

Anonim spunea...

...si nu lasati timpul prea mult sa treaca !

Anonim spunea...

Ma incita misterul pentru ca tot timpul trebuie sa aflam mai mult.
Ma incita misterul cand simt ca pot descoperi ceva care ma intereseaza.
Ma incita misterul cand simt ca pot descoperi ceva care poate schimba lucrurile in bine.
Ma incita misterul cand simt ca pot descoperi ceva gresit care trebuie reparat.
Ma incita misterul cand simt ca pot descoperi ceva care ma ameninta.
Ma incita misterul pentru ca fiecare avem ceva ascuns in noi.
Ma incita misterul pentru ca daca noi suntem o parte „mister”, inseamna ca nu-mi neglijez propria persoana.
Ma incita misterul pentru ca misterul altora imi poate spune lucruri noi depre mine.
Ma incita misterul pentru ca altfel viata ar fi mult prea monotona.
Ma incita misterul pentru ca nu sunt indiferent.
Ma incita misterul pentru ca doar astfel, deslusind misterele, putem sa ne gasim locul nostru pe Pamant, locul in care putem sa ne gasim minimul de confort.

Anonim spunea...

Stiinta a avansat uluitor in ultimele decenii, iar rapiditatea cu care se dezvolta noile tehnologii este socanta. Cu toate acestea exista inca numeroase locuri, personaje si obiecte invaluite intr-un soi de “ceata”. Ai ales un subiect foarte vast draga andreea...practic nu stiu de unde sa incep!

Anonim spunea...

Daca nu stii de unde sa incepi, poate ne dezvolti mai mult "Cu toate acestea exista inca numeroase locuri, personaje si obiecte invaluite intr-un soi de 'ceata'".

Anonim spunea...

Draga Anonim, poate data viitoare o sa fii mai original atunci cand scrii ceva:
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-10-24&id=244443

Anonim spunea...

misterele fac parte din viata noastra de zi cu zi....nu cred ca ar trebui sa ne incite cat ca ar trebui sa le luam ca si cum ar fii ceva care ne arata unde gresim...sau sa ne incite pt a vedea unde gresim...poate ca msiterele lucruri care reflecta un nivel de gandire la care nu am ajuns inca...

Anonim spunea...

Adică, Ionuţ, noi stăm într-o sferă iar sfera asta se află înauntrul unei sfera mai mari, plină cu mistere? Iar noi avem datoria de a încerca să ne ridicăm la un asemenea nivel de gândire încât să reuşim să spargem sfera mică în care ne aflăm şi să ne eliberăm sufletul în sfera mare. Astfel, misterele nu or să mai fie mistere pentru noi şi, în plus, căpătăm o mai mare libertate.

Anonim spunea...

Ideea asta îmi aminteşte de o melodie semnată Pasărea Colibri. Cam tristă melodia, însă, cu destul de mult adevăr.
Lanţul coliviilor

Anonim spunea...

draga mea,
misterul nu ma incita, ci ma sperie, ma sperie tot ceea ce nu cunosc si nu pot controla - pe de-o parte.
pe de alta parte... un dram de mister nu face rau nimanui... totusi

Anonim spunea...

Ehe...Misterul... ce ar fi viata noastra fara mister? ganditi-va ca ati sti cum va fi ziua de maine....ganditi-va ca ati sti dinainte ca el/ea este alesul inimii voastre...ganditi-va ca ati sti dinainte rezolvarea la toate problemele care va ies in cale pe parcursul vietii...ganditi-va ca ati sti momentul cand cei dragi voua se indeparteaza de aceasta lume, pentru a-si continua existenta in sfere mai inalte alaturi de ingeri si sfinti...ganditi-va ca ati sti ce se ascunde in cadoul frumos impachetat primit de ziua voastra...ganditi-va ca ati sti senzatia pe care o ai atunci cand iti iei in brate pentru prima data copilul nou nascut...ganditi-va ca ati sti starea provocata de primul sarut sau prima imbratisare... sau pur si simplu ganditi-va ca ati sti cu exactitate tot ce va aduce viitorul : locul, data, faptele, intamplarile... Ce ar fi viata noastra atunci? Ce am fi noi atunci? Probabil niste roboti cu chip de om, fara sentimente si bine programati sa isi atinga targeturile predefinite. Eu nu imi doresc sa fiu asa, de aceea misterul pentru mine este condimentul vietii...el ma ajuta sa evoluez, sa ma descopar, sa invat sa traiesc.