duminică, 18 ianuarie 2009

Intrebarea saptamanii

Vad ca nu va inghesuiti la un dialog cu persoana mea insa eu insist, poate poate .Trebuie macar sa scriu ce intrebari imi trec mereu prin cap si raman fara raspuns tot in cap sau in scris aici.
Intrebarea mea este >In ce ordine asezi urmatoarele lucruri ca importanta in viata ta :ciocolata ,copiii ,cartile ,patinajul si de ce ?Cam greu nu ?
Insa eu sper la un dialog cu voi si asa mai ne cunoastem ca oameni ,ca gandire ,ca idei !
Va pup !
Andreea

12 comentarii:

Anonim spunea...

curaj dragii mei!

Anonim spunea...

In primul rand tin sa precizez ca ideea lansata este una dintre cele mai bune de pe acest blog.
Ordinea mea:
1. cartile, pentru ca, mai intai de toate, trebuie sa stim ce au gandit inaintasii nostrii. Doar astfel putem sa invatam din greselile si din lucrurile bune pe care le-au facut bunicii nostrii. Pentru a construi ceva in viitor, trebuie sa aveam o baza intelectuala, ca nu cumva sa repetam greselile mai demult facute sau ca nu cumva sa ne infierbantam mintea pentru a reinventa roata. Istoria este ceea ce ne poate invata multe. Cartile sunt singurele care ne invata si care nu ne bat atunci cand facem greseli. Poate ca e buna si bataia, insa...mai intai de toate, este frumos si moral ca mai intai sa invatam noi din propriile greseli si apoi sa incercam sa indreptam lucrurile, nu sa mancam papara din prima pentru ca, astfel, am ajunge din ce in ce mai descurajati. Cartile sunt si cele care, prin prezentarea numai a lucrurilor frumoase (in cartile in care este cazul pentru asta), ne distrage atentia de la urat si rau si astfel, neuronii nostrii or sa invete numai lucrurile bune.
2. ciocolata pentru ca degeaba ai invatat lucruri bune din carti daca nu si aplici acele lucruri. Prin urmare, ai face bine ca sa ai o ciocolata pe langa tine caruia sa-i aplici lucrurile bune din carti, sa-i face viata mai colorata si mai frumoasa. Poate lucrul asta seamana a ideologie neaplicata, insa, totusi, este bine sa-l avem in vedere. Altfel spus, ciocolata este si cea care te ajuta sa gasesti o intrebuintare practica a ceea ce inveti din carti. Sau, poate ca, ciocolata este cea care iti ofera un barem pentru lucrurile invatate. Daca ciocolatei tale nu ii place ceea ce ii oferi, poate ca e cazul sa mai umpli un raft cu carti, sa-l studiezi si apoi sa-ti mai incerci norocul inca o data. Aici lucrurile sunt discutabile Depinde, bineinteles, si de natura ciocolatei.
3. copiii pentru ca invataturile tale trebuie transmise mai departe. Si pentru ca, la fel ca in cazul prezentei ciocolatei, te ajuta sa-ti evaluezi cunostintele din carti. Copiii cunt cei care-ti spun daca ai invatat sau nu cum trebuie. De copii depinde perpetuarea invataturilor tale acumulate.
4. patinajul pentru ca invatatura din carti nu este intotdeauna suficienta. Trebuie si o deconectare de la carti pentru ca astfel, mintea ta, nu o sa mai fie capabila sa lucreze pe toate frecventele necesare. Nu intotdeauna cartile iti ofera relaxarea si distractia necesara. Trebuie si patinaj.. Insa trebuie sa fim atenti ca uneori sa nu patinam prea rau si sa deraiem de pe pista cartilor. Tot la punctul 4 as mai pune inca o data copiii, pentru ca, la fel ca in cazul patinajului, ei te ajuta sa-ti descretesti mintea.

Acum, ca topul a fost facut (si poate nu e important faptul ca doar am facut topul, ci faptul ca am facut topul din prima, adica nu am stat sa meditez, sa macerez ideile pentru ca astfel sigur unele s-ar fi denaturat un pic. Sau poate ca mai mult s-ar fi asejat in cap, cine stie), as dori, poate chiar intr-un viitor mai indepartat, nu musai acum (desi mi-ar place), ca Andreea sa ne prezinte topul ei.

Adaugire: pentru un sens mai abstract al termenului, as adauga copiii la fiecare dintre cele 4 locuri. De la copii putem sa invatam, copiii ne pot arata ce facem bine si ce gresim, copiii sunt cei care ne da un rost vietii si copiii sunt cei care ne inveselesc.

Anonim spunea...

Unii se intreaba daca eu as putea face un clasament la aceste 4 lucruri importante.Ei bine ,da.
Si bineinteles pun pe locul 1 copiii ,fara nici un motiv sau chiar cu motivul cel mai important >Eu sunt inca copil.
Locul 2, patinajul, pentru simplul fapt ca acest hobby ma face sa am o legatura mai stransa cu copii .Ei patineaza cel mai mult si facem intreceri mereu .
Locul 3 ,cartile si nu doar pentru a le citi ci si pentru a le scrie .Nu v-ati gandit la asta nu ?Mai mult mi -ar placea sa scriu carti ,daca as avea timp liber .
Locul 4 ,ciocolata pentru ca mancand -o ultima,iau energie pentru a incepe din nou clasamentul, nu?- copiii ,patinajul ,cartile ,cicolata,etc ....Asta sunt eu >UN COPIL DULCE CARE PATINEAZA PRINTRE RANDURI CAUTAND IESIREA, SPERANTA ,FERICIREA...

Anonim spunea...

Dupa ce am citit clasamentul Andreei, pot sa spun ca lucrurile sunt putin ... „incorecte”. Ar trebui ca in top sa intre:
- pentru barbati: CIOCOLATA, cartile, copiii, patinajul;
- pentru fete: CIOCOLATU’, cartile, copiii, patinajul.
Caci limba asta romana prea ne chinuie mintile in polisemie. Sper ca m-am facut inteles.
Si, ca un raspuns la „atentionarea” Andreei: da, m-am gandit si la scrierea cartilor nu numai la citirea lor, insa ulterior, dupa ce publicasem comentariul - nu incerc sa ma dau viteaz acum ;) . Si, apoi, cartile se scriu dupa ce ai citit cateva inainte. Deci, dupa mine, trebuie sa citim si mai apoi sa scriem. Poate ca este bine astfel pentru ca asa s-ar naste in noi idei nebanuite.

Anonim spunea...

Ultima fraza a mea din ultimul comentariu, nu este o mustrare, sau cine mai stie ca se intelege. Pur si simplu e o concluzie la care am ajuns din propria experienta.

Anonim spunea...

Asa deci si prin urmare, ca acuma mi-a picat fisa, la sfarsitul topului meu am adaugat observatia ca as pune copiii pe fiecare dintre cela patru locuri si Andreea e un copil... ;)

Anonim spunea...

Un profesor de filosofie statea in fata clasei avand pe catedra
cateva lucruri. Cand ora a inceput, fara un cuvant, a luat un borcan
mare, gol, pe care l-a umplut cu mingi de golf. I-a intrebat pe
studenti daca borcanul este plin si acestia au convenit ca era.

Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat
in borcan, scuturandu-l usor. Pietricelele au umplut golurile dintre
mingile de golf. I-a intrebat din nou pe studenti daca borcanul era
plin iar acestia au fost de acord ca era.

Profesorul a luat dupa aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat
in borcan,. Firesc, nisipul a umplut de tot borcanul. I-a intrebat din
nou pe studenti cum statea treaba iar acestia au raspuns in cor
"pliiin"!

Profesorul a scos de sub catedra doua cesti cu cafea pe care le-a
turnat in borcan umplandu-l de aceasta data definitiv.
Studentii au ras.

"Acum" a spus profesorul dupa ce hohotele s-au domolit, "as dori sa
intelegeti ca acest borcan reprezinta viata voastra. Mingile de golf
reprezinta lucrurile importante pentru voi, familia, copiii,
sanatatea, prietenii si pasiunile voastre, si ca daca totul ar fi
pierdut in afara de acestea, viata voastra ar fi tot plina."

"Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteaza pentru voi,
serviciul, casa, masina, iar nisipul e restul lucrurilor marunte"

"Daca veti incepe cu nisipul," a continuat el "nu veti mai avea
unde sa puneti mingile de golf si pietricelele"

"La fel si in viata, daca iti irosesti tot timpul si energia pentru
lucrurile mici, nu vei avea niciodata timp pentru lucrurile importante
pentru tine."

"Acorda atentie lucurilor importante pentru fericirea ta. Joaca-te
cu copiii, fa-ti controale medicale periodic, iesi cu sotia in oras la
cina, joaca golf, vei avea suficient timp alta data sa faci curat sau
sa repari cine stie ce dispozitiv . Ai, in primul rand grija de
mingile de golf, ele conteaza cu adevarat. Stabileste-ti
prioritatile, restul e doar nisip."

Unul dintre studenti a ridicat mana interesandu-se ce reprezentau
cele doua cani de cafea. Profesorul a zambit.

"Ma bucur ca intrebi asta, ele vor doar sa arate ca, oricat de plina
ar parea viata ta, e loc totdeauna pentru doua cani de cafea,
impreuna cu un prieten."

Anonim spunea...

Draga Anonim,
Ma bucur de prezenta ta pe blog, insa, trebuie sa te cheme si pe tine in vreun fel, nu? Cum iti spune? Gogu, Nelu, Ionica...? Scuza-mi sarcasmul :).
Foarte frumoasa povestea publicata de tine. Te astept si cu alte comentarii.
Multumim de prezenta!

Anonim spunea...

scuza-ma nu am inteles bine credeam ca scriu pe bloggul andreei nu pe al tau...Ea stie bine cine sunt! Deci tu poti sa iti vezi de treburile tale ok?

Anonim spunea...

Tu, Anonim, crezi ca scrii pe bloggul Andreei. Eu, Paul, cred ca ar trebui sa ne vizitezi mai des si sa citesti ce s-a mai scris pana acum:
http://hellenebadescu.blogspot.com/2008/10/revenirea-din-visare.html

Anonim spunea...

de ce "CRED", eu stiu bine ca scriu pe bloogul Andreei si mai stiu ca tu faci pe secretarul si din cand in cand mai stergi comentariile care nu iti plac...deci nu am nimerit aici din greseala! Deja ai speriat toti potentialii vizitatori esti tare tine-o tot asa!

Anonim spunea...

Ma bucur. Eu am grija de secretariat iar tu de monitorizat mersul lucrurilor pe aici. Carevasazica, facem "echipa" de mai mult timp si nu ne cunoastem.
Imi reprosezi ca sterg toate comentariile care nu-mi convin. Daca imi dai exemplu de un comentariu decent si sanatos la cap si din care se putea invata ceva dar pe care l-am sters, imi dau demisia din postul de "secretar".
Apropro, invitatia mea de a te prezenta ramane valabila.