sâmbătă, 15 august 2009

Capitolul II

II.

Si poate ca toate au in scop in viata.Tot raul spre bine,nu ?Daca nu ai intalnit iubirea adevarata,o simti de la o posta.Cum poti simti iubirea ?Asta da intrebare.Nu numai ca o simti,dar daca iubesti,nu stii cum e sa plangi sau sa fii trist,pentru ca tu crezi ca ai tot universul la picioare,ca totul e in roz,ca ziua are 25 de ore.O spun din proprie experienta.Am intalnit un OM, « printul acela din poveste»,care are tot ce-ti doresti,cu care poti atinge cerul si cu care poti zbura.De cate ori ma gandesc cat de bun si afectuos este,imi vine sa plang !Nu pot zice ca nu are defecte,dar cred ca are mult mai multe calitati si prin asta creste in ochii mei.Oriunde as fi,simt ca ma iubeste,simt ca ma apara si nu ma uita.Si felul lui de a ierta aproape orice,de a imi acorda atentia cuvenita,il face si mai frumos,si mai bland in ochii mei.
Uneori ma gandesc ca am fost norocoasa ca m-am nascut cu sansa asta,de a-l cunoaste,chiar daca nu pot ramane cu el.Am invatat sa fiu om,sa iert,sa iubesc fara nici o conditie si sa zambesc mereu.Dar de ce eu ?Meritam oare o astfel de onoare ?Poate ca nu sunt chiar asa de rea,nu?Dar cum va inchipuiti ca intr-o inima de om poate intra atata dragoste,bunatate si daruire ?
As incerca sa va raspund la intrebarile astea printr-o poveste,sau as putea lasa la latitudinea ta,Doamne !Prima varianta .


« Andreea era fata unor renumiti doctori din capitala.Era rasfatata si iubita de toti pentru ca era singura la parinti.Acestia erau foarte ocupati cu cariera lor si nu acordau niciodata importanta starii sufletesti a fetei lor sau intrebarilor puse de ea,la suprafata puerile,dar totusi importante pentru varsta de 19 ani.Prietenii ei incercau tot felul de lucruri noi si ea ar fi vrut sa stie daca sunt bune sau nu.Ramaneau intrebari fara raspuns la ea in cap si din cauza asta se hotari sa fie ea insasi propriul judecator.Dar cu fiorii dragostei nu te joci !Trebuia sa faca ce simtea ca e bine.A pus ochii pe EL,un om simplu,dar calculat si cu bun simt.S-a indragostit ,dar de multe ori,iubirii nu i se raspunde la fel !
Pentru El,Stefan,Andreea era o noua cunostinta.Pana acum vi se pare o poveste normala ca toate celelate,nu ?S-au iubit platonic. Anii au trecut si s-au cam rarit intalnirile,pentru ca era distanta la mijloc,Stefan nefiind din aceeasi localitate cu Andreea.Acum si aici intervine destinul in adevaratul sens al cuvantului.Acesta nu vrea sa-i desparta pe cei doi,asa ca ii aduce fata in fata,in acelasi oras.Atunci iubirea si-a facut meandrele,s-a jucat cu ei,i-a urcat pe culmile fericirii,i-a coborat la fel de repede,fara sa le spuna ca nu e bine.Granitele lumii in care traiau au disparut,dragostea a trasat alte linii imaginare si le-a pus cate un zambet la amandoi pe buze.Au ras impreuna cativa ani buni,in care greutatile li s-au parut usoare,pentru ca erau impreuna,doar ei doi .
Dar dracusorul si-a bagat coada ca de obicei si le-a stricat rostul intr-o seara de vara.Mama Andreei nu era de acord cu aceasta iubire si a pus-o sa aleaga intre familie si El.Acum spuneti si voi,poti alege intre dragostea,care te-a facut sa zambesti de atatea ori pana acum si familie,care te-a ajutat mereu ?E ca si cum ai spune ca marul nu ar avea jumatati egale !Grea alegere pentru Andreea!Atunci vulnerabilitatea umana si-a spus cuvantul.Andreea s-a aruncat in bratele altui baiat,Tiberiu,fara sa judece ce se va alege de celelalte lucruri sau fiinte din viata ei !Suferinta a gasit un teren bun sa poposeasca aici si a inceput calvarul !Totul era inecat in lacrimi si durere,raul era facut,nimic nu putea fi salvat !Dar inca o data destinul s-a facut simtit.Stefan i-a intins o mana de ajutor Andreei.Ea a prins-o ,dar doar de un deget firav.Nu putea sa recunoasca,dar cu Stefan se simtea ea bine,se simtea femeie si OM.Era vorba de o lupta intre dragoste si acel dracusor din acelasi razboi al Vietii.Andreea a ales pentru un moment aceeasi cale,calea buna pe care trebuia sa o urmeze de mult :calea fericirii ei ,nu a altora.De ce altii nu se gandesc decat la ei ?De ce Andreea trebuia sa se gandeasca la altii ?Intrebari fara raspuns pentru ea.
De fapt,vorbim de aceeasi lege a firii umane,in care,orice s-ar intampla,femeia care a spus un DA clar dragostei,nu mai poate sa uite ca a trait intens acel tremurat al primei iubiri pure,sincere,acel suspin dulce-amarui al unei dureri normale ca s-a daruit unui barbat,ca trupul ei poarta parfumul sarutarilor unei fiinte de sex opus.Orice s-ar intampla in viata ei,mintea ii va sta la aceste momente.Pentru Andreea,Tiberiu a fost noutatea,pe care femeia o cauta in momentele de monotonie,vulnerabilitate si suferinta din alte motive.A vrut sa incerce un lucru,pe care de fapt,mama ei i l-a impus,aceasta dorind ca fiica ei sa fie o copie a ei.Poate ca esecurile parintilor sunt cel mai putin dorite de ei pentru copiii lor !Asta in cazul in care am incerca o explicatie a lucrurilor pe care mama Andreei le facea si aveau ca rezultat nefericirea si suferinta innabusita a fetei ei.
Andreea si Stefan isi promisesera o vacanta de vis mai de mult,dar sperantele ca aceasta sa se implineasca erau din ce in ce mai mici.Acum destinul a reintrat in joc ajutat de Cupidon.Parca vroia ca in vara asta sa se regaseasca amandoi dupa multele emotii prin care trecusera singuri sau impreuna.A riscat totul,n-a mai ascultat de nimeni si a fugit cu El.Nu conta destinatia,Andreea vroia sa aiba un moment de respiro departe de tot,toti,sa se regaseasca sau sa regaseasca ceva pierdut de fetita din ea.Frica a jucat si ea un rol aici,dar nu prea a avut putere si a cedat,lasand loc Iubirii,care avusese pana acum rolul principal in poveste si vroia sa si-l mentina pana la sfarsit.Andreei i se facuse teama ca putea sa fie descoperita,stia ca minciuna face cele mai dure victime si mai ales celor dragi.Dar simtea ca nu o sa regrete si ca facea ce trebuie.Daca n-ar fi facut,atunci puzzel-ul din jocul ei ar fi ramas necompletat.Mai bine totul intr-o clipa minunata ,decat putin intr- o eternitate plictisitoare !
A plecat la mare cu el,in vacanta.Micul lor secret nu trebuia sa fie descoperit de nimeni.A intrat cu pasi timizi in micul paradis construit de Stefan pentru Ea,iubita lui.El ii promisese ca o sa fie printesa pentru trei zile,dar deja incepea sa se simta regina.S-a nascut a doua oara ca femeie si mai ales ca OM.Dar cel mai trist totusi era ca,desi era o iubire asa de mare,pe atat de mare era si suferinta uneori.Si inima omului nu poate sa reziste in acelasi timp la fericire si la nefericire.Clacheaza.Traia cu impresia ca,in ciuda faptului ca era o poveste de vis,un basm,ceva unic,totul tine trei zile.Asa a fost.Acum trebuia sa se intoarca la problemele ei,la cotidian si la realitatea dura din capitala.Dragostea aceasta,trairile profunde din viata ei o innobilau,dar degeaba,daca inimile celorlalti ramaneau la fel,de piatra,la auzul povestii ei .Nu vroia decat un alt DA.»

Un comentariu:

aceeasi Andreea spunea...

Continuam povestea .Vi se pare frumos ?