Nu mi am imaginat vreodata ca cel mai dureros lucru in viata va fi schimbarea celor din jur....Peste ani de zile omul pe care l am cunoscut intr-un fel, parca isi ia zborul si soseste un altul nou, rece si diferit. Nu pot lupta cu acest lucru deloc, nu pot face nimic oricat as fi incercat. Doare foarte mult, ma simt neputincioasa, iar viata mea devine doar o cautare a solutiilor pentru a face iar schimbarea dar in bine a prietenului, apropiatului sau vecinului de langa casa.In zadar atatea eforturi pentru ca nu exista dorinta , nici macar recunostere a greselii, schimebarii, haosului creeat.
Incerc cu ultimele puteri umane sa aduc aminte de momente frumoase , de clipe vesele sau de promisiuni din trecut. Nimic.... amnezie totala . Renunt dupa eforturi mari si imi canalizez energia in alte fapte. Ramane speranta ca poate intr o zi o sa fim la fel ca inainte: sinceri,plini de iubire si imaginatie pozitiva. Foarte greu mi a fost sa pricep ca am langa mine aceleesi persoane dar totusi altele, diverse, mai rele, mai nepasatoare si mai indiferente. Nu ma mai simteam eu bine cu mine insumi, daramite eu cu ele. Ma bazam in trecut pe ele, acum nici gand, faceam planuri de pe atunci cu ele, in prezent parca vorbeam singura.
Asta e schimbarea , dar cel mai rau este ca e schimbarea tuturor, irversibila, dura si fara rzolvare!
Aceeasi Andreea
